Living And Writing

”Procesul”, Franz Kafka

Dupa ceva nopti de citit intens, misiunea a fost indeplinita si “Procesul” deFranz Kafka a fost hyperliteratura-procesulfinalizat. Nu stiu cum sa interpretez romanul avand in vedere ca este singura opera realmente finalizata a autorului, pus manuscrisul cap la cap de prietenul acestuia si publicat dupa bunul plac al celui din urma.

Istorisirea se intinde pe un an din viata lui Joseph K., respectiv perioada  30-31 ani. In tot acest an, K. este bantuit de un proces bazat pe o cauza care va ramane necunoscuta cititorului pana la finalul romanului. Totul incepe haotic, continua haotic si se termina haotic, lucru care face romanul, desi epic, imposibil de povestit. Cert este ca eroul nostru, procurist la o banca, este arestat intr-o dimineata de doi (aparent) straini, avand sa ii identifice ulterior ca fiind functionari neinsemnati de la banca unde acesta lucra. Nu i se dau motive, nu i se ofera explicatii lamuritoare pentru arestarea initiala si nici un mandat de arestare care sa ateste vreo autoritate. Ce m-a uimit a fost ca, inculpatul, desi trezit intr-o totala harababura din care nu intelege nimic, accepta situatia si incearca sa o rezolve chiar daca nu o intelege sau cunoaste in totalitate. Asta m-a facut sa fiu convinsa inca de la inceput ca finalul nu va fi prea fericit. In continuare K. isi vede de postul de la banca, isi duce viata de zi cu zi ca si chirias in casa doamnei Grubach si o admira in taina pe vecina sa, domnisoara Burstner. Monotonia aceasta este perturbata doar de Proces, ale carui cauze nu le cunoastem, a carui autoritate ramane secreta si care il aduc pe K. in mijlocul unor intalniri ciudate, in ideea de a isi dovedi nevinovatia. Prima vizita la “instanta” are loc intr-o casa, dintr-un cartier marginas chiar saracacios, in care la toate cele 5 etajele erau chiriasi, numai intr-o sala era “tribunalul”. Instanta este reprezentata de un judecator cel putin ciudat, care nu pare sa asculte nimic si nici sa pastreze vreo ordine in sala supra aglomerata de oameni, impartiti in 2 categorii: pro si contra acuzat. Atat la “tribunal” cat si la casa avocatului lui K. cat si in casa doamnei Grubach, exista cate o prostituata infatisata de o femeie absolut normala, care intr-un fel sau altul este fascinata de K, pentru a descoperi ulterior ca este fascinata de toti acuzatii. In final, personajul principal este condamnat la moarte prin injunghiere, fara a se prezenta motivul initial al acestei condamnari sau dovezile, pro si contra care au condus la o asemenea sentinta . Si cititorul este lasat oarecum in aer…Fiecare intelege ce vrea, cum vrea si da dreptate cui considera de cuviinta. In spatele acestui “Proces” se afla, cred, pozitia autorului cu privire la viata, lege, justitie, reprezentantii justitiei, jurati si acuzati. Justitia este peste tot, poate fi intr-un pod, intr-un dom, pe strada sau ascunsa sub farmecele unei femei. Femeile apar ca fiinte care pot controla nu numai barbatii, cat in special barbatii puternici si cu influenta. Pe langa fiecare avocat, judecator sau pictor, se afla cate o femeie care il influenteaza. In egala masura femeile sunt fascinate de acuzati, prin natura acestora plina de culpa si prin lupta acestora de a se apara…poate si pentru ca sunt pusi in postura de victima si asta le impresioneaza oarecum.

Joseph K. analizat oarecum obiectiv, este un barbat absolut mediocru, chiar lipsit de minimele valori. Este dezordonat in gandire ( pierde din vedere aspecte cu privire la un Proces care il implica direct, aproape ignorandu-l desi se gandeste in fiecare pagina la o rezolvare nu face nimic concret), isi neglijeaza iubita de care uita imediat cum servitoarea avocatului i se daruieste, vrea sa isi trimita unchiul ramburs acasa, venit in oras special ca sa il ajute, pentru ca vrea sa petreaca timp cu domnisoara Burstner, nu ii face placere sa isi viziteze mama bolnava pe care nu o mai vazuse deja de 2 ani…. Oarecum am putea considera ca morala cartii este ca oamenii cu astfel de “moravuri” sfarsesc rau…. Desi K. este prezentat ca o victima careia nu i se spune nici macar ce pacate are de achitat, se dovedeste pe parcursul cartii ca in viata de zi cu zi, “procuristul” nu este o victima ci chiar un om care isi merita soarta, fiind egoist, lipsit de sentimente cum ar fi iubirea de mama sau respectarea iubitei, ignorant si monoton, lucru care il face sa para intr-un fel limitat ca spiritualitate desi autorul ii ofera initial credit de profunzime atat intelectuala cat si emotionala, toate dovezile arata contrariul. Daca ,mergem strict pe tema Procesului si a justitiei, atunci am putea rezuma intregul roman in povestirea din finalul cartii. Aflat in dom, un pastor ii spune lui K. o poveste, “cu dedicatie” din care se presupune ca acesta trebuie sa traga niste invataminte. Pastorul vorbeste despre cum la poarta Legii, dinaintea careia sta un paznic, vine un om de la tara, dar care este oprit sa intre in clipa aceea. Omul incearca toata viata sa patrunda dincolo de usa inchisa, apeland la bunavointa paznicului sau incercand sa-l cumpere cu daruri; rabdarea nu-i foloseste la nimic, iar cand viata omului s-a sfarsit, paznicul ii spune: `Nimeni in afara de tine, n-avea dreptul sa intre aici, caci poarta asta era facuta numai pentru tine; acum plec si o incui.` Asadar omul este liber; el ar fi putut sa aleaga: ar fi putut sa forteze usa inchisa sau ar fi putut sa plece; Prefera insa sa astepte, iar asteptarea ii anuleaza libertatea, il pune in aceeasi situatie cu paznicul – constrans sa stea in fata usii inchise. Joseph K nu intelege nici aceasta poveste, avand nevoie de explicatiile detaliate ale pastorului….Asadar avem de a face cu un barbat de 30 de ani, plin de defecte, lipsit de orice system de valori morale, privat oarecum de profunzime intelectuala, care inseala asteptarile celor apropiati si cucereste toate femeile usoare care ii trec calea…pentru ca in final sa moara injunghiat de 2 straini, fara a stii macar motivul….Un roman bun in esenta sa, dar neslefuit si lipsit de fragmente intregi pe care cititorul trebuie sa le “presupuna” sau sa le citeasca printre randuri.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: