Living And Writing

Sam_0615

Zic. Și de ce n-ar citi? ”Pentru că sunt șoșoni, Irina, iar șoșonii nu fac mai mult de a îți încălzi picioarele”, veți spune. Sofisme, domne, sofisme! Șoșonii, șosetele flaușate, paharul de vin, masa de lângă fereastră, frunzele care cad din copacii încadrați  de rama geamului ca de laturile unui televizor, lumina care ajută privirea să descopere fiecare pagină…toate sunt părtașe la aventura pe care, în calitatea de cititori și poziția supremă de judecători ai paginilor parcurse, ai personajelor, ai literelor care formează sau nu cuvinte plăcute, o trăim izolați de o lume mult prea complexă pentru a fi reală.

Așadar șoșonii mei citesc. Acum ”Cei frumoși și blestemați”, de F. Scott Fitzgerald, însă fiind nefinalizată, acest post nu se vrea a fi o recenzie. Revenind la șoșoni, cu cât mai pufoși și mai călduroși, cu atât lectura este mai plăcută și poarta fanteziei se deschide mai repede. Vedeți voi, eu nu reușesc să mă instalez într-o lume dacă lumea mea, sau cea din jurul meu, mă ”zgârie” prin pragmatisul ăla plastic, al concretului lipsit de speranță și viselor lipsite de corespondent dimineața. Nu îmi iese partea cu cititul în metrou, cu excepția cărților care mă ajută să omor timpul scurs dintre prima și ultima stație. În rest, pentru a simți lucruri citite și pentru a asimila percepții care prin sine îmi sunt străine, este nevoie de confort și pace. Și șoșoni. Am înțeles că realul nu înseamnă patetismul vieții de zi cu zi. Că ne naștem din nou în fiecare dimineață. Că lumea se învârte indiferent de numărul de case, copii, sau conturi bancare pe care îl atingem. Am învățat că dependența este doar un lanț în plus celor impuse de o societate care ucide individul pentru a îl raporta mulțimii lipsite de consistența individualității, ca rațiune independentă de a fi. Iar Soarele răsare la fel pentru toți, indiferent de statutul social. Am înțeles, asimilând obiectivele slăvite cu atâtea sacrificii de cei care nu pot să vadă dincolo de propriile interese minimaliste, că viața poate fi trăită sau consumată. În lipsa determinării de a o consuma pentru a obține un statut, o calitate sau o situație, toate în numele aprecierii colective a mulțimii din care vrem sau nu vrem, facem oricum parte, mă mulțumesc să o trăiesc, cumva aplaudându-mi alegerea în gând și zâmbind politicos atunci când nu o regăsesc în habitatul urban.

Așa am învățat că șoșonii mei citesc … înlocuind consumarea vieții cu trăirea ei. Eliminând scopurile false și problemele care nu există decât în măsura în care sunt create artificial de oameni astenici la tot ce este simplu însă orgasmic de receptivi la lucruri care nu contează decât în măsura în care sunt expuse pe raftul social, pentru a fi arătate ca niște bibelouri de porțelan complet inutile însă mereu acolo din motive estetice, hedoniste, lipsite de substanță. ”Bine, bine, dar care e legătura dintre șoșoni și consumarea vieții lipsite de trăire?” veți spune…Șoșonii voștri citesc sau doar vă țin de cald? Pentru că dacă singura lor calitate este termică…you will just never get it! 🙂

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

w

Connecting to %s

%d bloggers like this: